Vacanṭa noastră în Maniwaya, Filipine (iulie 2016)

vacanta-noastra-in-maniwaya

După o scurtă vacanṭă în insula-mamă Marinduque (povestea aici), am ajuns în insula Maniwaya pentru un sejur de ~ o săptămâna, la Marikit-Na Beach House. Ne plăcuse foarte mult insula mare – pe care o vizitasem de la un capăt la celălalt în doar câteva zile – ṣi ne doream acum o vacanṭă liniṣtită, pe o plajă pustie, departe de civilizaṭie. Nici nu ne închipuiam că aveam să găsim o insulă paradisiacă, uitată de lume – sau nedescoperită încă – ṣi un spaṭiu de cazare condus ṣi îngrijit de o familie de localnici ce ne-au primit în mijlocul lor ca pe niṣte oaspeṭi de seamă ṣi ne-au devenit apoi prieteni speciali.

Am ajuns la Marikit-Na odată cu primele raze de soare ale unei zile de iulie ce debutase destul de urât – cu nori negri ṣi supăraṭi care acoperiseră întreaga zonă încă de la primele ore ale dimineṭii ṣi care au adus apoi o ploaie torenṭială – dar caldă – ce ne-a însoṭit în cea mai mare parte a drumului dinspre Marinduque.

Vacanta Maniwaya

Ṣtiam că luna iulie aparṭine, teoretic, sezonului ploios, dar fusesem asiguraṭi în repetate rânduri – de către prietenii noṣtri din Marinduque – că în această zonă ploile serioase ajung abia spre sfârṣitul lunii august (din cauza Fenomenul El Nino) ṣi eventualele ploi răzleṭe vor face loc unui soare ṣi mai puternic în doar câteva ore. Ṣi chiar aṣa a fost. După ce am fost plouaṭi ~ trei sferturi din drum, în ultimele 15 minute am fost încălziṭi ṣi uscaṭi de un soare fierbinte, cum doar la tropice întâlneṣti ṣi care nu ne-a mai părăsit pe toată durata vacanṭei – cu pauzele de noapte, bineînṭeles.

Văzusem câteva poze cu resort-ul Marikit-Na în momentul rezervării ṣi ṣtiam la ce să ne aṣteptăm – o construcṭie de tip colonial, din lemn, ridicată pe două niveluri, cu terase spaṭioase ṣi aṣezată în mijlocul unei grădini populate cu palmieri ṣi fel de fel de plante frumos colorate.

Vacanta Maniwaya

Pozele ne-au plăcut, dar ceea ce am descoperit la faṭa locului ne-a impresionat peste măsură, lăsându-ne muṭi de uimire. Mai vizitasem resort-uri de lux în vacanṭele noastre tropicale – chiar dacă niciodată nu ne mai cazasem în ceva asemănător – dar aici totul era diferit prin simplul fapt că noi eram singurii turiṣti din întregul complex ṣi o echipă de ṣase oameni lucra acolo, special pentru noi. Aveam să aflăm apoi că eram chiar singurii turiṣti de pe întreaga insulă, celelalte spaṭii de cazare fiind deja închise, parṭial sau total.

Rene, proprietarul resort-ului – un domn în vârstă de ~ 45 de ani, foarte charismatic ṣi bun vorbitor de limba engleză – ne-a întâmpinat cu zâmbetul pe buze, dar cu un aer puṭin îngrijorat ṣi timid. Ne-a mărturisit că în perioada de extra-sezon el este atât proprietar, cât ṣi îngrijitor, administrator ṣi bucătar, dar că va încerca să ne satisfacă toate pretenṭiile culinare pentru a avea o vacanṭă de neuitat. După ce l-am lămurit că nu suntem turiṣti pretenṭioṣi ṣi că preferăm mâncarea asiatică pe bază de legume ṣi peṣte, am fost invitaṭi să vizităm întreaga casă ce se afla – după spusele lui – la dispoziṭia noastră ṣi să facem cunoṣtinṭă cu restul echipei – Ren, fiul cel mare, însărcinat cu partea de marketing, Manny, barcangiul ce urma să ne plimbe prin împrejurimi ṣi cei trei tineri (aproape copii) – Alma, Jessa and Albert – ce aveau în grijă curăṭenia camerei noastre ṣi aranjatul mesei.

Ṣtiam că în Filipine doar unele spaṭii de cazare oferă băi cu apă caldă – cele care au sistem propriu de încălzire, solar sau electric – ṣi mă obiṣnuisem să consider această simplă dovadă de civilizaṭie drept singurul ‘lux’ necesar confortului meu – mult mai important decât aerul condiṭionat sau internetul wireless. De data aceasta însă am uitat cu desăvârṣire de acest aspect ṣi nu m-am mirat deloc când am constatat că apa caldă nu curgea prin nicio ṭeavă din baia noastră. La ce îmi trebuia apă caldă la robinet când marea avea ~ 31°ṣi însuṣi proprietarul îmi pregătise o găleată cu apă dulce pentru a se încălzi la soare?

De îndată ce ne-am luat în primire camera – situată la etajul întâi ṣi cu vedere spre mare – am simṭit că locul acesta are un farmec special ṣi că vacanṭa noastră nu va fi la fel ca oricare alta. Nici nu avea cum să fie. În faṭa noastră, cât vedeam cu ochii, se întindea o mare impecabil de curată ṣi calmă cum nu mai văzusem niciodată. Colorată în nuanṭe verzui-albastre la mal – datorită unor alge ce creṣteau în apă mică – ṣi în albastru-smarald mai în larg – datorită nisipului alb de pe fund – această mare promitea ore lungi de bălăceală ṣi partide prelungite de snorkeling, în deplină solitudine.

Vacanta Maniwaya

Vacanta Maniwaya

Vacanta Maniwaya

Vacanta Maniwaya

Cu alte cuvinte, o vacanṭă altfel – fără grupuri numeroase de turiṣti gălăgioṣi, fără aglomeraṭie excesivă în preajma obiectivelor turistice, fără planuri dinainte stabilite, fără ore matinale de trezire ṣi program fix de masă. Nici nu ne puteam dori mai mult. Si, totuṣi, am avut parte de mult mai mult. Pentru că această vacanṭă ne-a demonstrat din nou cât de puṭin îṭi trebuie să fii fericit ṣi împlinit, cât de importantă este natura ṣi perfecta comuniune a omului cu aceasta, cât de frumoasă este viaṭa simplă, ferită de tentaṭiile marilor oraṣe, dar capabilă să se descopere ṣi să se reinventeze în fiecare zi, cu fiecare rasărit ṣi apus de soare, cu fiecare zâmbet sincer oferit din toată inima.

Vacanṭa noastră s-a scurs repede ṣi a inclus, exact cum ne doream, ore multe de bălăceală ṣi snorkeling, plimbări la apus de soare pe plajele pustii de pe coasta nordică, plimbări cu barca către alte plaje mai greu accesibile ṣi către insula Mongpong, drumeṭii în interiorul insulei, prin sate ṣi prin junglă, după-amieze în hamac ṣi seri vesele petrecute alături de gazdele noastre, ascultând muzică bună, povestind despre câte în lună ṣi în stele ṣi chiar cântând karaoke.

Vacanta Maniwaya

Vacanta Maniwaya

Vacanta Maniwaya

Vacanta Maniwaya

Pe lângă toate acestea, vacanṭa noastră la Marikit-Na ne-a dăruit noi prieteni – oameni deosebiṭi care ne-au răsfăṭat pe durata vacanṭei ṣi care ne-au rămas în suflet pentru totdeauna. Ei au oferit vacanṭei noastre acel ‘ceva special’ ṣi la ei sperăm să ne reîntoarcem cândva.

Vacanta Maniwaya

Vacanta Maniwaya

Ne-am despărṭit de Maniwaya cu părere de rău, dar cu aceeaṣi promisiune pe care ne-o facem mereu atunci când ne ‘îndrăgostim’ iremediabial de un loc special – ne vom întoarce. Până atunci, nu ne rămâne decât să visăm privind sutele de fotografii ṣi filmuleṭe realizate în timpul vacanṭei ṣi să admirăm orice postare nouă pe care prietenii noṣtri de la Marikit-Na o încarcă pe pagina lor de Facebook. Ne bucurăm mereu când vedem fotografii postate de turiṣtii fericiṭi ṣi mulṭumiṭi – majoritatea filipinezi – care îṣi petrec vacanṭele la Marikit-Na, dar ṣtim că foarte puṭini dintre ei au parte de o vacanṭă specială -aṣa cum am avut noi. Noi am ajuns la Marikit-Na ca simpli turiṣti, dar am devenit în scurt timp prieteni, am primit să fim incluṣi în ‘familie’, să mâncăm la aceeaṣi masă cu gazdele – ṣi cu lucrătorii – să împărṭim aceeaṣi sticlă de vin ṣi să ne simṭim ca acasă în mijlocul acestor oameni deosebit de prietenoṣi, sensibili ṣi sinceri. În toate vacanṭele noastre încercăm să socializăm cu localnicii ṣi să ne facem prieteni noi, indiferent de naṭionalitatea, religia sau statutul social al acestora. Câteodată reuṣim, mai mult sau mai puṭin, câteodată nu. În Maniwaya am reuṣit pe deplin ṣi considerăm că vacanṭa noastră este mai specială chiar din acest motiv. Momentul despărṭirii a fost aproape dureros atât pentru noi, cât ṣi pentru prietenii noṣtri cei noi, lacrimile au curs, ce-i drept, doar pe obrajii mei, dar tristeṭea ne-a cuprins pe toṭi, promisiunile de revenire au fost rostite cu glas tremurând ṣi îmbrăṭiṣările s-au repetat de multe ori – în faṭa recepṭiei, apoi în faṭa vilei ṣi pe plajă ṣi din nou lângă barcă – până când am hotărât să punem punct.

Vacanta Maniwaya

Vacanta Maniwaya

Vraja s-a risipit, insula s-a pierdut în zare, prietenii au rămas în urmă, dar suntem siguri că la umătoarea noastră vizită – peste câteva luni sau peste mai mulṭi ani – ne vor primi la fel de bucuroṣi, ca ṣi cum ne-am despărṭit ieri.

 Câteva informaṭii utile:

– Insula Maniwaya este o insulă mică, situată în Sudul Insulei Luzon, la nord de insula Marinduque ṣi scăldată de apele curate ṣi foarte bogate ale Mării Sibuyan.;

– Cele mai frumoase ṣi accesibile plaje se găsesc pe coasta de Nord, Nord-Est ṣi Sud, în rest coasta fiind stâncoasă ṣi dificil de explorat (dar nu imposibil);

– Insula este locuită de o comunitate de câteva mii de persoane, majoritatea concentrate în satele din interiorul insulei, ocupându-se cu pescuitul ṣi agricultura;

– În Maniwaya se ajunge cu barca (banka) din oraṣul Santa Cruz (Portul Buyabod) situat în Nordul insulei Marinduque. Călătoria cu barca durează ~ 45 de minute ṣi trebuie rezervată în avans, prin intermediul spaṭiului de cazare (transferul Santa Cruz- Maniwaya este, de obicei, inclus în pachetul de cazare). Drumul din Boac până în centrul oraṣului Santa Cruz se poate parcurge în ~ o oră cu jeepney (50 de pesos/persoană = ~ 1 euro) ṣi din centru până în port se ajunge cu triciclul (~ 15 minute – 30 de pesos);

– În insulă există câteva spaṭii de cazare de tip resort ce oferă pachete complete (transfer, cazare, 3 mese/zi ṣi plimbări cu barca prin împrejurimi) sau doar sejururi simple (cazare ṣi masă) în funcṭie de preferinṭe. Sistemul de rezervare este destul de greoi deoarece insula Maniwaya nu este inclusă (încă) în ofertele agenṭiilor de turism ṣi nici online, pe booking.com, singura opṭiune rămânând rezervarea directă;

– În insulă, singurele dotări specific turistice există doar în cadrul resort-urilor, restul plajelor fiind complet neamenajate;

– Majoritatea spaṭiilor de cazare oferă posibilitatea închirierii de ambarcaṭiuni nautice, echipament de snorkeling, umbrele, ṣezlonguri;

– În insulă, curentul electric se poate folosi doar între orele 15 ṣi 23, dar majoritatea spaṭiilor de cazare dispun de generatoare proprii de curent pentru a acoperi consumul în afara intervalului;

Recomandăm Marikit-Na Beach House pentru un sejur de minimum 2 nopṭi. Puteṭi opta pentru un pachet complet de servicii care include transfer cu banka din Santa Cruz, două nopṭi de cazare, trei mese pe zi (inclusiv în ziua plecării), două plimbări/zi cu banka în împrejurimi – ~ 5000 de pesos/persoană (~ 100 de euro). Puteṭi alege un pachet simplu de servicii care să includă doar cazare ṣi micul dejun – 1600 de pesos/zi/ camera (~ 30 de euro). Pentru sejururi mai lungi, tarifele se pot negocia, în special în extrasezon (iunie-noiembrie).

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

One Response to “Vacanṭa noastră în Maniwaya, Filipine (iulie 2016)”

  1. Mioara says:

    Ne-ai povestit foarte frumos despre vacanta voastra in aceasta insula paradisiaca! Oricine citeste si admira doar pozele postate este tentat sa ajunga,cu orice pret,acolo!!!Ati fost rasfatati nu numai de peisajele de vis,ci si de localnicii ospitalieri si prietenosi care v-au primit ,fara rezerve,in familia lor.Totdeauna,in calatoriile voastre,ati descoperit locuri deosebite si ati castigat prieteni adevarati,chiar inocenti,din anumite puncte de vedere,prin simplitatea lor!

Leave a Reply to Mioara


3 + 8 =



Hit Counter by technology news