Sarmisegetuza – Circuit România

Ziua 7 (10 septembrie)
Traseu : Râu de Mori (Hunedoara) – Haţeg – Sarmisegetusa Regia

View Larger Map
Ne-am început săptămâna cu o vizită matinală şi scurtă în oraşul Haţeg. Noi căutam drumul spre Rezervaţia de Zimbri, aşa că nu am văzut prea multe în oraş în afară de un parc frumuşel şi multe case îngrijite şi pline de flori.
Rezervaţia se află la câţiva km de drumul naţional (în sensul spre Orăştie )  pe partea stângă a drumului şi  ni s-a părut puţin cam ciudat să traversăm strada şi să trecem peste banda continuă, dar, cum nu exista o altă intrare, ne-am ‘riscat’. De foarte puţine ori încălcăm regulile de circulaţie, dar suntem ‘norocoşi’ şi luăm amenzi în momentele cele mai nepotrivite. De data asta nu s-a întâmplat nimic.
Rezervaţia de Zimbri din Haţeg (Slivuţ )  este unul dintre puţinele locuri din ţară în care mai trăieşte zimbrul european. Celelalte două Rezervaţii se găsesc în Neamţ şi în Dâmboviţa.
La Haţeg, primii doi zimbri au fost aduşi din Polonia în 1963 şi, până în 1966, numărul lor a crescut la 8. Acum, aici există 6 exemplare adulte şi doi pui.
Când am ajuns noi, toţi zimbrii stăteau tolăniţi la umbră şi rumegau ceea ce înghiţiseră înainte de răsăritul soarelui pentru că ei mănâncă doar înainte de răsăritul soarelui şi toată ziua lenevesc şi rumegă. Puii era foarte simpatici şi semănau foarte mult cu nişte viţei. Şi ei stăteau la umbră şi nu se sinchiseau de cei câţiva turişti care-i tot strigau cu fel de fel de exclamaţii şi epitete. Nu păreau interesaţi să apară în vreo fotografie şi nu-şi mişcau decât coada din când în când ca să gonească muştele mai insistente.

Rezervatia de Zimbri din Hateg

Rezervatia de Zimbri din Hateg (2)

 

De la Haţeg am plecat spre Cetatea Dacică Sarmisegetusa Regia, capitala statului dac.

Sarmizegetusa Regia (= cea regească), situată în satul Grădiștea Muncelului, județul Hunedoara, a fost capitala Daciei preromane, înainte de cucerirea Daciei de către romani pe timpul lui Traian.
Cetatea de pe Dealul Grădiștei este cea mai mare dintre fortificațiile dacice. Aflată pe vârful unei stânci, la 1.200 de metri înălțime, fortăreața a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munții Orăștiei, și cuprindea șase citadele – Costeşti CetăţuieCosteşti BlidaruLuncani Piatra RoşieCăpâlnaBăniţa. Drumurile de acces către aceste cetăţi sunt avariate grav pe multe porţiuni  şi este nevoie de câteva zile pentru a le vizita pe toate. Noi am hotărât să vizităm doar Cetatea Sarmisegetusa Regia.
Venind dinspre Haţeg, am avut de străbătut ~ 60 de km, doar o mică porţiune fiind pe drumul naţional Haţeg – Simeria, apoi restul drumului era doar un drum judeţean foarte avariat pe care l-am parcurs în aproximativ două ore. Am trecut prin foarte multe sate şi peste tot am găsit indicatoare care ne arătau drumul spre cetate şi spre toate celelalte cetăţi din zonă. Indicatoarele erau noi, ceea ce înseamnă că  există interes pentru această arie protejată care face parte din Patrimoniul UNESCO. Poate în scurt timp şi drumurile de acces vor fi asfaltate şi mai mulţi turişti vor veni pe aici.
La intrarea în cetate nu am plătit nici o taxă. Am aflat că singurul casier a ieşit la pensie şi din nu ştiu ce motive nu a fost angajat nimeni în locul lui. Nu am găsit nici un ghid, nici pliante sau vederi. Am avut, totuşi,  marele noroc să intrăm în cetate în acelaşi timp cu un grup de turişti irlandezi trecuţi de mult de a doua (a treia) tinereţe, dar care erau foarte interesaţi de istoria daco-romană şi care ştiau chiar mai multe decât noi. Erau, probabil, pasionaţi de istorie şi am aflat chiar că vizitaseră Roma, Atena, chiar şi Machu Pichu, în acelaşi grup. Ei erau însoţiţi acum de un tânăr ghid român care a avut strălucita idee de a cere câteva informaţii de la unul dintre mulţii arheologi care se aflau în sit. Am avut astfel o frumoasă lecţie de istorie care m-a captat pentru mai mult de jumătate de oră şi care mi s-a părut mult mai interesantă decât orele de istorie de la şcoală.
Cetatea din Grădiştea Muncelului a fost construită pe cinci terase, are forma unui patrulater neregulat  alcătuit din blocuri masive de piatră pe o suprafață de aproximativ 30.000 m². Pe laturile de est si de vest, are câte o poarta.
La 100 de metri spre est de intrare, pe două terase, se găseşte incinta sacră. După ocuparea cetăţii de către romani, sanctuarele au fost distruse aproape în totalitate şi acum nu se ştie cu exactitate dacă erau șapte sau opt sanctuare patrulatere. Ceea ce a rămas sunt două sanctuare circulare, situate pe aceeaşi terasă care fusese legată de poarta principală printr-un drum pavat.
Cetatea Sarmisegetusa Regia
Cetatea Sarmisegetusa Regia (4)

 

Drum pavat Cetatea Sarmisegetusa Regia

Se observă şi pavajul de andezit în formă de soare cu razele compuse din segmente de cerc. Se presupune că acesta era un ceas / calendar, dar, după unii istorici, acesta putea fi şi un loc de sacrificiu.

Cetatea Sarmisegetusa Regia (3)

Pe suprafaţa sitului se aflau acum două grupuri de arheologi, tineri entuziaşti care scoteau la lumină dovezi ale civilizaţiei dacice de acum 2000 de ani. Chiar la intrarea în cetate, un grup descoperise mai multe obiecte din lut care vor fi, probabil, expuse într-un muzeu. Celălalt grup se afla în zona sacră şi descoperise chiar în ziua vizitei noastre o bucată dintr-o ţeavă ceramică prin care se transporta apa.

 

Cetatea Sarmisegetusa Regia (5)
Toţi erau foarte bucuroşi şi mândri de reuşita lor. Am aflat că doar o foarte mică parte (~5%) din imensitatea aşezării dacice a fost scoasă la iveală şi actualele săpături sunt finanţate de către UNESCO.
Dupa biruinţa asupra dacilor, romanii au instalat în cetate o garnizoană militară şi au distrus mare parte din clădiri. Există câteva propuneri de reconstituire, dar nu se ştie cu exactitate cum arătau clădirile, sanctuarele, amfiteatrele pentru că nu există dovezi din acea perioadă. Se pot face doar supoziţii, ţinându-se cont de influenţele arhitectonice ale vremii. Chiar dacă reconstituirile nu vor fi exacte în totalitate, ele vor putea oferi o imagine mai clară a organizării vieţii din acele timpuri. Dar, pentru aceasta este nevoie de foarte mulţi bani şi nu ştiu când se vor găsi.
Citiţi şi:

Galerie foto:

Please follow and like us:
0
You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply


Enjoy this blog? Please spread the word :)