Peştera Urşilor – martie 2013

          Ȋntr-una din zilele vacanţei noastre la Stâna de Vale (povestea aici ), am vizitat Peştera Urşilor despre care auzisem atâtea lucruri frumoase.
          Din Beiuş, am pornit pe E 79 spre Deva şi în comuna Sudrigiu am luat-o la stânga, pe DJ 763


View Larger Map

          Drumul a fost destul de bun, dar nu foarte bine semnalizat, mai ales pe ultima porţiune, unde am fost nevoiţi să cerem ajutor unor localnici. 

          Peştera Urşilor este unul dintre principalele obiective turistice ale Munților Apuseni. Se află  în județul Bihor, în imediata apropiere a localității Chișcău, comuna Pietroasa, la o altitudine de 482 m.
          Descoperită accidental în 1975 printr-o explozie provocată la cariera de marmură de la Chişcău, Peştera Urşilor a intrat în circuitul turistic în 1980. Atât pentru cunoscători, cât şi pentru neavizaţi, Peştera este un adevărat muzeu ce continuă să impresioneze prin dimensiunile sale, prin mulţimea şi varietatea formaţiunilor carstice, dar şi prin densitatea unică în România a resturilor fosile ale ursului de peşteră, considerat a fi dispărut în urmă cu ~15.000 de ani. Peştera este structurată pe două nivele, dintre care doar cel superior se poate vizita de către publicul larg (lungime 488 m), cel inferior fiind declarat rezervaţie ştiinţifică (lungime 521 m).
          Spre deosebire de Peştera Scărişoara care era închisă cu o zi înainte (povestea aici), Peştera Urşilor era deschisă pentru vizitare şi nu am fost nevoiţi să chemăm pe nimeni să ne deschidă. Dar şi aici am aflat că eram primii turişti din săptămână şi ne-am bucurat că am avut peştera doar pentru noi pentru ~ 45 de minute. Am plătit 15 lei/persoană şi 15 lei taxa foto şi am avut şi un ghid simpatic care nu vorbea prea bine limba română, dar a fost foarte amabil şi răbdător cu noi.
           Am aflat de la dumnealui numele celor trei mari galerii componente:
  • Galeria Urşilor – care conţine formaţiuni scheletice ale ursului de cavernă
Pestera Ursilor - resturi ale ursului de pestera

 

rsz_img_6159

 

 

Pestera Ursilor (2)

  • Galeria Emil Racoviţă

 

rsz_img_6192
  • Galeria Lumânărilor

 

Pestera Ursilor Sala lumanarilor

         
          Şi am mai aflat denumirile simbolice pe care omul le-a dat diferitelor formaţiuni de stalactite şi stalagmite, în funcţie de asemănările cu obiecte din lumea reală. Nu le-am aflat chiar pe toate, dar fiecare este liber sa dea orice nume … 

Pestera Ursilor (4)
 – Ultimul urs rămas captiv-
 
Pestera Lrsilor lacul cu nuferi
    – Lacul cu nuferi –
Pestera Ursilor Sfatul batranilor
     – Sfatul Bătrânilor – 
 
 
Pestera Ursilor Racheta cosmica
– Racheta –

         

rsz_img_6214

 

rsz_img_6212

 

rsz_img_6188

 

Pestera Ursilor

 

Pestera Ursilor (6)

 

          Am rămas profund impresionată de această frumoasă capodoperă a naturii şi, probabil, luminile strategic aşezate, au contribuit la crearea acestei atmosfere de vis pe care nu o voi uita niciodată si pe care am visat-o de câteva ori, în nopţile ce au urmat.

          Nu am vizitat prea multe peşteri până acum, dar, până la proba contrarie, mă alătur celor care declară sus şi tare că nu există o altă Peşteră mai frumoasă în România, poate nici în întreaga Europă.
          Merită vizitată cel puţin o dată în viaţă, dar şi de mai multe ori, oricând dorim să evadăm din aglomeraţia urbană şi să pătrundem într-o lume mirifică, în care realul se contopeşte cu irealul şi imaginaţia noastră poate călători fără oprire şi fără limite.
          După ce am vizitat Peştera Urşilor, am pornit pe drumul de întoarcere cu un ultim popas în comuna Pietroasa, la un muzeu mai puţin obişnuit care ne-a atras privirile din maşină. Am intrat pe poarta casei familiei Flutur care, de peste 40 de ani, şi-a îndreptat interesul spre colecţionarea patrimoniului tradiţional din satele româneşti aparţinând zonei etnografice Beiuş, dar şi a celui aflat în imediata vecinătate a acesteia.

Muzeul Gheorghe Flutur Chiscau


          Ȋn prezent, colecţia personală a familiei Flutur numără peste 2000 de exponate care ilustrează o gamă largă de preocupări specifice vieţii la ţară: agricultură, creşterea animaleler, meşteşuguri tradiţionale, culesul recoltelor, minerit, obiceiuri de înmormântare, educaţie, dar şi piese cu semnificaţie istorică.

          Muzeul se vizitează gratuit şi reprezintă o interesantă încursiune înapoi în timp, într-o altă lume, o lume uitată, dar nu fără importanţă.

          Am putut admira şi fotografia o impresionantă colecţie ce cuprindea utilaje agricole, mijloace de transport, maşini de cusut, telefoane, maşini de scris, fiare de călcat, radiouri, opaiţe, clopoţei şi multe altele. 
Muzeul Gheorghe Flutur

 

Muzeul Gheorghe Flutur (14)

 

Muzeul Gheorghe Flutur (13)

 

Muzeul Gheorghe Flutur (12)

 

Muzeul Gheorghe Flutur (11)

 

Muzeul Gheorghe Flutur (10)

 

Muzeul Gheorghe Flutur (9)

 

Muzeul Gheorghe Flutur (7)

 

Muzeul Gheorghe Flutur (5)

 

Muzeul Gheorghe Flutur (4)

 

Muzeul Gheorghe Flutur (3)

 

Muzeul Gheorghe Flutur (2)

 

Muzeul Gheorghe Flutur (6)


          Nu ştiu dacă domnul Flutur era şi puţin nostalgic după epoca comunistă nu demult apusă, dar am găsit printre obiectele expuse şi emblema/stema partidului comunist român. 

Muzeul Gheorghe Flutur (8)

 

          Dacă ne-am fi uitat mai bine, am fi găsit mult mai multe lucruri interesante şi ne-am fi îmbogăţit cunoştinţele de cultură generală. Majoritatea obiectelor expuse fuseseră la mare valoare cu foarte mulţi ani înainte de a ne naşte noi şi doar pe unele dintre ele le cunoşteam din gospodăriile bunicilor noştri sau din cărţi. Multe ne erau complet necunoscute şi ne-ar fi plăcut foarte mult să primim câteva explicaţii de la domnii colecţionari, dar nu am găsit pe nimeni pe acolo să ne poată ajuta. A fost, oricum, o experienţă foarte interesantă pe care o recomandăm, în special, generaţiilor mai tinere, dar şi nostalgicilor.
Galerie foto:
You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply