Olanda pe bicicletă

          Dacă ar fi să mă gȃndesc la olandezi şi să fiu nevoită să le fac repede un portret robot atunci aş putea să-i descriu cam aşa – frumoşi, ȋnalţi, blonzi, veseli şi, neaparat, pe bicicletă. Indiferent de vȃrstă, sex sau condiţie socială, olandezii pedalează. Bicicleta face parte din universul lor ȋncă din primele luni de viaţă şi sunt sigură că, dacă nu există ȋncă pe undeva şi un dric-bicicletă care să-i conducă pe ultimul drum ȋn acelaşi mod ȋn care s-au mişcat o viaţă ȋntreagă, atunci el se va inventa curȃnd. Sau poate există deja, dar eu nu l-am văzut.
          Mersul  pe bicicleta se ȋnvaţă odată cu primii paşi, poate puţin mai ȋnainte – şi nu se uită niciodată. La bătrȃneţe, după 80 de ani, este posibil să aibă dificultăţi la mersul pe jos, dar nicidecum pe bicicletă. Mersul pe bicicletă este o artă ce se ȋnvaţă şi se transmite din generaţie ȋn generaţie. Pentru că nu este suficient doar să mergi, să te deplasezi dintr-un loc ȋn altul, ci să te şi bucuri de această călătorie, să te ţii mandru şi elegant ȋn şa, indiferent de vremea de afară, indiferent ce ȋmbrăcăminte porţi, să priveşti ȋn jur şi să fii relaxat.         
          Nouă ne-a fost puţin dificil la ȋnceput, concentraţi mai mult la drum, la schimbatul vitezelor, la trafic şi la ceilalţi biciclişti care treceau pe lȃngă noi, din toate direcţiile. Apoi, ne-am dat seama că este mult mai uşor decȃt ne aşteptam şi am ȋnceput să ne relaxam, să ne bucuram de peisaj şi să-i privim pe ceilalţi, ȋncercȃnd să ȋnvăţăm cȃte ceva de la fiecare. Unii conduceau doar cu o mȃnă, ȋn cealaltă ţinȃndu-şi telefonul, alţii nici nu mai puneau mȃinile pe ghidon, ci le foloseau pe ambele la vreun joc pe telefon, poate chiar pe internet. Aproape de necrezut, dar ȋntr-o zi l-am văzut pe unul citind o carte ȋn timp ce mergea pe bicicletă. 😀 . Drumul era drept pe o distanţă lungă, fără nicio trecere de pietoni sau vreun semafor şi pista suficient de largă pentru a permite şi celorlanţi biciclişti să treacă pe lȃngă el fără să-l deranjeze. Probabil că ȋn drumul lui dintre două oraşe (sate) avea timp suficient să citească un capitol. Mie mi-au trebuit ambele mȃini pe ghidon ca să mă simt ȋn siguranţă şi am ȋncercat să-i imit  pe cei mai mulţi dintre ei care stăteau ȋn şa foarte drepţi si foarte eleganţi. Mi-a fost destul de greu la ȋnceput şi mi-am dat seama că şi asta se ȋnvaţă ȋn timp, poate chiar se moşteneşte. Spre finalul vacanţei am reuşit ȋntr-o oarecare măsură să stau dreaptă, relaxată şi să privesc numai ȋn faţă, nu ȋn jos. Dacă uitam, din cȃnd ȋn cȃnd, şi mă trezeam privind ȋn jos şi cu spatele cocoşat şi ȋncordat, de ȋndată ce apărea un alt biciclist ȋn faţa mea ȋmi aminteam de poziţia obligatorie pe bicicletă, mă ȋndreptam repede, priveam ȋn faţă degajată şi mă relaxam.
          Ştiam de mult timp despre această tradiţie a olandezilor şi mai văzusem ȋntr-o altă vizită ȋn Amsterdam, cu ceva timp ȋn urmă, biciclete multe pe stradă, dar acum am avut timp să studiez cu adevărat fenomenul. Pentru că este un adevărat fenomen, este ceva aproape inimaginabil pentru noi, bieţi ȋncepători biciclişti care suntem terorizaţi dacă ieşim puţin din perimetrul parcului sau al aleilor lăturalnice din cartiere. Dar ȋn Olanda, bicicliştii sunt cei mai respectaţi participanţi la trafic pentru că absolut toţi oamenii sunt sau au fost biciclişti ȋntr-un anumit moment al vieţii sau al zilei şi absolut toţi şoferii de maşini au copii sau alţi membri ai familiei care merg pe bicicletă. Şi, cum la ei funcţionează perfect treaba cu respectul, atȃta timp cȃt tu ȋi respecţi pe alţii de la volanul maşinii, aşa vei fi şi tu respectat ȋn momentul ȋn care vei circula pe două roţi. Si, ȋn acest fel, toată lumea este mulţumită şi relaxată ȋn trafic, toţi părinţii sunt liniştiţi atunci cȃnd copiii lor pleacă la şcoală cu bicicleta şi se ȋntorc acasă ȋn acelaşi mod.

 

Curtea liceului din Nordwijkerhout duminica-curtea liceului ȋn week-end –

Curtea liceului din Nordwijkerhout luni dimineata
-curtea liceului luni dimineaţa –
         

          Ce-aş putea să zic eu ȋn condiţiile astea? Ȋn oraşul meu nu există nici măcar un metru de pistă de biciclete şi, pentru a se plimba, bicicliştii trebuie să se ducă ȋntr-un parc unde mai pot fi certaţi de mămicile cu copii mici care se plimbă pe acolo (şi chiar pe bună dreptate) sau ar mai putea să se plimbe pe trotuarele oricum prea ȋnguste şi pentru pietoni, dar şi acolo este posibil să fie boscorodiţi. Mai bine ȋnjuraţi pe trotuar decȃt făcuţi afiş pe carosabil şi bine că mai avem staţiunea Mamaia unde ne putem plimba liniştiţi ȋn extrasezon 😀

          Ȋn Olanda am văzut toate tipurile de bicicletă posibile – ȋn diverse forme, culori şi modificări – potrivite pentru diferite tipuri de activităţi:
  • Bicicletele normale, de toată ziua, care arată foarte frumos, sunt colorate divers si au un design clasic.

 

IMG_8873aa

          Cu aceste biciclete copiii merg la şcoala şi le parchează apoi ȋn spaţiul special amenajat din curte. Dacă şcoala este mai departe şi implică folosirea unui tren atunci drumul pȃnă la staţia de tren este parcurs cu bicicleta, apoi bicicleta se parchează ȋn parcarea specială şi ȋntotdeauna gratuită iar la ȋntoarcere este luată si se parcurge drumul ȋnapoi, spre casă.

Parcare biciclete langa gara
-parcare de biciclete lȃngă gară

          Tot cu acest tip de  bicicletă se merge la serviciu – indiferent dacă acest serviciu este ȋntr-un spital, pe un şantier, ȋntr-o piaţă sau ȋntr-un birou. Ȋn Amsterdam, deplasarea se face ȋn cele mai multe cazuri doar cu bicicleta, dar, dacă locuieşti la periferie sau ȋn vreun sat la cȃţiva km şi ai serviciul ȋn Amsterdam atunci ai nevoie, cu siguranţă, să ȋmparţi drumul ȋn mai multe bucăţi. Prima parte a drumului se face cu bicicleta pȃnă la staţia de tren, apoi există mai multe posibilităţi – fie ȋţi continui drumul schimbȃnd mai multe mijloace de transport ȋn comun (tren, tramvai, autobuz), fie ȋţi iei bicicleta cu tine ȋn tren şi apoi mergi cu ea prin oraş, fie ai două biciclete şi, după ce ai lăsat-o pe prima ȋn staţia de tren, ȋnainte de a te urca, o iei pe a doua din staţia ȋn care ai coborȃt şi ȋţi continui drumul pe două roţi. Orice mod ai alege să mergi la serviciu (sau la şcoală), totul este pus la punct perfect, absolut toate mijloacele de transport circulă după un program bine stabilit şi este respectat la minut. Poţi să schimbi mai multe mijloace de transport, dar absolut toate sunt legate ȋntre ele şi timpii de aşteptare sunt de doar cȃteva minute. 
         Biciclistul este respectat atȃt ȋn trafic, cȃt şi ȋn momentele intermediare (de tranziţie) şi de aceea, dacă alege săşi ia bicicleta ȋn tren pentru a ajunge cu ea ȋn oraş, i se oferă cȃteva condiţii minime de confort. Pentru a ajunge la platforma de tren dorită, biciclistul are două posibilităţi  – fie ȋmpinge bicicleta pe un şanţ special aflat la capătul treptelor fără să fie nevoit să o care efectiv ȋn braţe, fie foloseşte liftul.

IMG_8874a

 

Loc special pentru urcat bicicletele pe scari

 

Lift pentru biciclete in statie de tren

 

Cu bicicleta pe peronul de tren

 

          Ȋn tren, se aşază ȋn vagonul special destinat bicicliştilor, dar, dacă are o bicicletă pliantă, atunci se poate aşeza oriunde.

Bicicleta in metrou

          Totuşi, ȋn orele de vȃrf, nu se poate intra cu bicicleta ȋn tren sau metrou, nici măcar ȋn spaţiile special amenajate, pentru că, la acele ore, este foarte aglomerat.
          Multe dintre aceste biciclete au coşuri ȋn faţă sau ȋn spate pentru a depozita cumpărăturile (unele  au cȃte două coşuri) şi se pot parca aproape oriunde (fără taxă), cȃteodată legate, dar de multe ori, doar sprijinite de cȃte un gard sau pe propriul cric.

IMG_8974aa

 

Bicicleta cu cos de cumparaturi

          De cȃteva ori, am văzut biciclete răsturnate unele peste altele din cauza vȃntului sau căzute ca ȋntr-un joc de domino din cauza uneia care nu fusese suficient de bine susţinută.

IMG_8765a

 

  • Un alt tip de bicicletă care mi-a plăcut foarte mult a fost bicicleta taxi sau bicicleta turistică. Acestea erau de mai multe modele şi culori şi  puteau fi ȋnchiriate cu tot cu şofer pentru a  face un tur de oraş sau doar pentru anumite zone. Unele erau foarte colorate şi vesele şi le-am mai ȋntȃlnit şi prin alte oraşe europene (chiar şi ȋn Romȃnia), iar altele semănau mult cu ricşa indiană.

 

Amsterdam bicicleta turistica

 

IMG_9134aa

IMG_9107aa

 

Bicicleta turistica Amsterdam
  • Exista, de asemenea, un tip de bicicletǎ mai deosebitǎ care semăna, ȋntr-un fel, cu vechile motociclete cu ataş. Ataşul era pus ȋn faţă sau ȋn spate, deci nu ȋn lateral şi era, ȋn general, construit din lemn. Era folosit pentru a transporta diferite lucruri, atȃt pentru uz personal şi privat, cȃt şi comercial, dar şi pentru copii. Şi, cum nu am văzut absolut niciodată cărucioare cu copii pe stradă, mi-am dat seama cǎ acesta este căruciorul lor care ȋi duce şi aduce de la grădiniţă, ȋi plimbă prin parc sau pe oriunde. Dacă părinţii aleg să meargă ȋntr-un anumit loc pe bicicletă, atunci copiii mai mari ȋi pot ȋnsoţi pe bicicletele proprii, dar copiii mai mici sunt ‘depozitaţi’  ȋn aceste ataşe din lemn unde stau foarte confortabil, feriţi de ploaie şi de vȃnt.

 

IMG_8966aa
IMG_9122a

 

IMG_9128a
Bicicleta carucior Olanda

 

           Dacă nu au copii de cărat, atunci ȋn ataşe se pot transporta fel de fel de lucruri, ca ȋntr-un portbagaj de maşină.

 

IMG_9195aa

 

IMG_8999a

 

IMG_1643a

  • Unele biciclete aveau ataşat, ȋn spate sau ȋn faţă, cȃte un scăunel din plastic care era folosit tot pentru transportul copiilor.  Poate că acest scăunel era preferat atunci cȃnd vremea era mai frumoasă afară şi copilul putea să stea la aer, cu toate că am văzut copilaşi aşezaţi ȋn scăunel şi cȃnd afară ploua. Eu ȋmi ascunsesem camera foto ȋn geantă pentru că nu vroiam să se ude, dar copiii stăteau ȋn ploaie, majoritatea cu capetele goale, dar cȃteodată cu umbrele sau pelerine de plastic.

 

IMG_8998aa

 

IMG_8979a

 

IMG_1560a

IMG_9120aa

 

  • În Amsterdam, absolut toate serviciile de curierat şi delivery se fac cu bicicleta. Deasemeni, ȋn parcuri şi grădini botanice, dar şi pe stradă, existau vȃnzători ambulanţi de ȋngheţată, sucuri sau fast-food care ȋşi serveau produsele de pe bicicleta special amenajată şi modificată ȋn acest scop.

 

IMG_0028B

 

IMG_0030A

 

taraba bicicleta Keukenhof
  • Bicicletele care se ȋnchiriau pentru turişti erau majoritatea identice ca model, dar divers colorate si numerotate. Unele erau duble.

 

IMG_9300a

 

IMG_8641a

Bicicleta dubla Olanda

 

IMG_1450A

 

          Sistemul de siguranţă era bazat pe o cheie specială care bloca bicicleta ȋn momentul ȋn care era parcată. Se puteau ȋnchiria de la hoteluri sau din centre special amenjate şi costau ȋntre 8 şi 12 euro/24 ore. Ȋn momentul ȋn care primeai bicicleta, primeai şi o hartă cu absolut toate rutele turistice, atȃt din Amsterdam, cȃt şi din ȋmprejurimi. Dacă vroiai să mergi dintr-o localitate ȋn alta era suficient să te uiţi pe hartă şi să reţii numărul destinat rutei respective, iar apoi nu trebuia decȃt să urmăreşti mereu numărul, fără să fii nevoit să reţii toate denumirile greoaie de localităţi. Era astfel imposibil să te pierzi şi nici nu erai nevoit să verifici mereu harta ca să ştii ȋncotro trebuie să mergi. Verificai doar semnele şi cifrele care erau foarte bine amplasate.

IMG_1555aa
          Indiferent că este folosită ȋn timpul liber sau doar ca mijloc de transport, bicicleta este pentru olandezi un mod de viaţă, o tradiţie şi o artă. Pentru noi a fost cel mai plăcut mod de deplasare şi motiv continuu de admiraţie şi mirare. Dacă la ei se poate, de ce la noi nu? Nu avem tradiţie, dar nu am putea să ȋncepem de acum?
Galerie foto:
You can leave a response, or trackback from your own site.

4 Responses to “Olanda pe bicicletă”

  1. […]           După o superbă vacanţă olandeză (povestea aici , aici , aici , aici  si aici )  – pe bicicletă, printre cȃmpuri de flori – am ajuns în Londra pentru un city […]

  2. […] şi narcise au fost cele mai frumoase zile ale ȋntregii noastre vacanţe (povestea aici şi aici ). Nu ştiu dacă doar aerul curat şi ȋnmiresmat de ţarǎ ne-a facut să ne simţim atȃt de […]

  3. […] care ȋmi vin ȋn minte atunci cȃnd mă gȃndesc la Olanda sunt: florile, bicicletele (povestea aici) şi casele. Alţii ar putea completa lista mea şi ar mai adăuga, cu siguranţă, morile de […]

Leave a Reply



Hit Counter by technology news