În prima zi a anului nou chinezesc, la plimbare prin Shanghai ( fragment de jurnal de bord HS Beethoven) – februarie 2015

Plimbarea mea de ieri prin Shanghai a fost foarte frumoasă ṣi mă bucur că am avut această ocazie. Mai mult decât atât pentru că nu a fost o zi obiṣnuită, ci prima zi a anului chinezesc ṣi am avut posibilitatea să văd cum îṣi petrec chinezii această importantă sărbătoare. Ṣi chiar am văzut. Câteva zeci de mii de oameni (majoritatea localnici), frumos îmbrăcaṭi ṣi în grupuri numeroase, erau în centrul oraṣului, în acelaṣi loc unde am ajuns ṣi noi exact la ora 15. De la vapor am plecat împreună cu pasagerul Alex ṣi cu o maṣină privată, un fel de taxi pentru care am plătit 80$ (dus-întors). Un taxi normal ne-ar fi costat 30$ doar pentru dus, dar acum era o zi specială ṣi nu am vrut să negociem. Am fi putut să mergem ṣi cu metroul, dar nu ar fi fost o alegere prea înṭeleaptă pentru un oraṣ în China (unde absolut toate afiṣajele, anunṭurile stradale sunt scrise numai cu litere chinezeṣti) ṣi mai ales pentru prima zi a anului. În ~ 45 de minute am ajuns în centrul oraṣului, în parcul Putong, la picioarele înaltului turn de televiziune – Oriental Pearl Tower – una dintre emblemele oraṣului. Oriental Pearl Tower are 468 de metri înălṭime ṣi este cel mai înalt turn de televiziune din Asia. Pe lângă faptul că este înalt, are ṣi un design foarte futurist ṣi atrage o mulṭime de turiṣti dornici să-l fotografieze, dar ṣi să urce la ‘Observation deck’ pentru a avea o superbă panoramă asupra oraṣului.

Oriental Pearl Tower Shanghai

Turnul are în construcṭia sa trei sfere, aṣezate pe trei nivele – prima ṣi ultima sferă se pot vizita pentru panorama de 360°, iar sfera din mijloc găzduieṣte un restaurant, inclus în circuitul turistic ṣi care oferă prânzuri ṣi cine de tip bufet, al căror preṭ poate fi înclus în biletul de intrare. Intenṭia mea era să mă urc în turn ṣi să privesc oraṣul de la ~ 350 de metri înălṭime. Biletul de intrare nu era deloc ieftin ( ~ 27$ pentru acces în ambele sfere ṣi în Muzeul de Istorie găzduit în piedestalul turnului sau 60$ pentru toate acestea plus o masă). Din păcate, nu eram singura care doream să urc în turn, ci ṣi o mulṭime de localnici ajunṣi acolo chiar înaintea mea. La casa de bilete nu era deloc aglomerat, dar am aflat că durează ~ trei ore până să pot urca cu adevărat, din cauza faptului că alte câteva sute de oameni aṣteptau deja în interiorul parcului să fie preluaṭi de lifturi. Am fost nevoită să renunṭ la idee, mulṭumindu-mă să privesc turnul doar din exterior ṣi din diferite unghiuri. Am făcut o mulṭime de poze de pe podul suspendat care încercuia întreaga intersecṭie, mergând umăr la umăr alături de localnicii agitaṭi ṣi hotărâṭi să se fotografieze cu Turnul din orice poziṭie.

IF

IF

IF

IF

IF

Trebuie să recunosc că nu mă aṣteptam să văd atâṭia oameni pe stradă în prima zi a anului. În Europa, după ce oamenii sărbătoresc noaptea dintre ani cu petreceri până dimineaṭa, în prima zi a anului este liniṣte. Cei mai mulṭi se odihnesc în prima parte a zilei ṣi abia pe seară ies din case, unii pentru a continua distracṭia, alṭii doar pentru scurte plimbări sau vizite la rude ṣi prieteni. În general, pe 1 ianuarie, străzile sunt pustii prin marile oraṣe, magazinele închise ṣi doar prin staṭiunile turistice, oamenii veniṭi în vacanṭă părăsesc camerele de hotel ṣi iau cu asalt pârtiile de schi sau alte obiective turistice. În urmă cu trei ani, după ce am petrecut Revelionul pe străzile din Singapore alături de câteva zeci de mii de oameni, în prima zi a anului, la ora 15 când am ajuns în zona Marina Bay, doar câṭiva zeci de turiṣti profitau de după amiaza liniṣtită ṣi se fotografiau cu obiectivele turistice din zonă, deosebit de aglomerate într-o zi obiṣnuită.

Nu ṣtiu cum au petrecut chinezii din Shanghai noaptea dintre ani ṣi nu ṣtiu dacă tradiṭia lor este asemănătoare cu cea europeană, dar, în prima zi a anului, locuitorii oraṣului erau în număr foarte mare pe străzi, în Malluri (majoritatea deschise), în restaurante (absolut toate complet pline ṣi cu cozi de aṣteptare în faṭă) ṣi în toate punctele de importanṭă turistică din oraṣ.

Afară era soare ṣi destul de plăcut pentru o zi de februarie (~ 15°). După ce am petrecut aproape o oră admirând forfota străzii, am urmat o stradă ce părea principală ṣi am ajuns în ~ 10 minute pe malul Râului Huangpu. Ṣi acolo erau foarte mulṭi oameni, majoritatea cu copii. Unii se plimbau în toate direcṭiile, alṭii admirau priveliṣtea aṣezaṭi pe puṭinele băncuṭe din piatră. Cei mai norocoṣi găsiseră un loc la cele câteva terase de pe mal ṣi savurau prăjiturele ṣi cafele.

IF

IF

Ne-am plimbat puṭin pe malul Râului, admirând skyline-ul oraṣului vechi de pe partea cealaltă a râului, dar nu am făcut poze deoarece soarele bătea cu putere chiar din faṭa noastră. Am încercat apoi să găsim o masă liberă, dar nu am reuṣit. Am vrut chiar să cumpărăm un suc ṣi o sticlă de apă de la vreun chioṣc sau vânzător ambulant, dar nici aṣa ceva nu am găsit. Până la urmă, am hotărât să ne încercăm norocul în Mall, convinṣi fiind că trebuie să găsim o masă disponibilă undeva, oriunde. Imposibil. Nu am văzut în viaṭa mea un Mall mai aglomerat ca acesta ṣi nu am crezut că este posibil să se facă cozi de aṣteptare în faṭa restaurantelor (de lux, dar ṣi de tip fast food).

IF

Ne-am lăsat păgubaṣi ṣi am pornit din nou la plimbare pe străzi. Pentru că se apropia apusul soarelui, ne-am dus iar pe malul Râului să admirăm frumosul skyline de pe partea cealaltă.

Cunoscut sub numele de ‘oraṣul vechi’, partea stângă a Râului Huangpu găzduieṣte mulṭi zgârie-nori, dar ṣi o mulṭime de clădiri construite la sfârṣitul secolului al XIX-lea ṣi începutul secolului al XX-lea când foarte mulṭi străini locuiau în Shanghai. Toate aceste clădiri – ce adăposteau atunci hoteluri, ambasade, bănci ṣi companii străine – au fost părăsite în perioada 1945-1950 ṣi sunt ocupate acum de birouri ale guvernului chinez.

IF

IF

După apusul soarelui, priveliṣtea a devenit din ce în ce mai atrăgătoare până a căpătat o aură aproape ireală odată cu venirea întunericului.

IF

IF

Am făcut o mulṭime de fotografii oraṣului vechi ṣi mi-au plăcut foarte mult clădirile îmbrăcate în luminiṭe multicolore, dar ṣi zgârie-norii din Financial District, care de care mai coloraṭi ṣi mai ‘jucăuṣi’. Culorile de pe faṭadele lor se schimbau la câteva secunde ṣi diferite mesaje erau proiectate pe fundal – majoritatea scrise cu litere chinezeṣti.

IF

IF

IF

Oriental Pearl Tower îṣi schimbase ṣi el înfăṭiṣarea ṣi strălucea acum în nuanṭe roṣietice, eclipsând toate celelalte clădiri din jur.

IF

Scurta noastră vizită s-a încheiat la ora 19 când ṣoferul nostru – nevorbitor de limbă engleză – a venit, foarte punctual, la locul de întâlnire stabilit ṣi ne-a dus la vapor în ~ 40 de minute.

Ieṣirile în China sunt întotdeauna foarte dificile – din cauza timpului limitat ṣi a distanṭelor mari de parcurs între port ṣi oraṣ – ṣi sunt foarte bucuroasă că am reuṣit – prima oară după mai mulṭi ani – să pun ṣi eu piciorul pe pâmânt chinezesc. Lăsând la o parte Hong Kong –ul pe care l-am vizitat de câteva ori, Shanghai este primul oraṣ chinezesc în care am reuṣit să ies la plimbare, chiar dacă vizita mea a fost foarte scurtă ṣi nu a inclus decât parcul Putong ṣi împrejurimile Turnului de televiziune.

Nu ṣtiu dacă voi mai avea ocazia să repet această vizită în viitorul apropiat, dar, dacă acest lucru se va întâmpla, sper să reuṣesc să urc în Turn ṣi să fac o plimbare prin Oraṣul Vechi, de pe partea cealaltă a Râului Huangpu.

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply