Hong Kong (prima data) 1-2 septembrie 2011- Jurnal de bord ‘HS Puccini’

          Prima mea întâlnire cu Hong Kong-ul a fost scurtă, dar impresionantă. Nici nu se putea altfel. Impactul este prea mare, diferenţele faţă de lumea europeană sunt prea vizibile ca să nu fi impresionat chiar de la prima vedere. Pentru mine aşa a fost. Oraşul m-a impresionat încă din primele minute şi admiraţia mea a crescut treptat, pe măsură ce am descoperit mai mult oraşul şi oamenii care, cu mândrie şi patriotism, se declară încă, cetăţeni ai Hong Kong-ului şi nu ai Chinei. Şi de aceea, după aproape 15 ani de la transferul puterii din mâinile britanicilor, Hong Kong este încă unul dintre cele mai dezvoltate, cosmopolite şi frumoase oraşe ale Asiei. Nu ştiu ce se va întampla dupa 2047 când China va prelua 100% conducerea în această zonă, dar, deocamdată această stare de semi-autonomie îi prieşte Hong Kong-ului şi îl face unul dintre cele mai importante centre ale afacerilor din întreaga lume.

          Hong Kong-ul este o regiune special administrativă a Republicii Populare Chineze, se întinde pe o suprafaţă de peste 1000 de km2 şi este formată din Insula Hong Kong, Kowloon, Noile Teritorii şi încă alte 200 de insule mai mici. Atât insula Hong Kong cât şi Kowloon se numără printre cele mai mari aglomerări urbane din lume cu densităţi de peste 40.000 locuitori/km2.
          Am ajuns în jurul orei 16 la hotelul meu din ‘cartierul’ Kowloon şi, după ce mi-am lăsat bagajele în cameră, am ieşit imediat pe stradă să fac cunoştinţă cu locurile şi oamenii despre care ştiam atât de multe lucruri interesante. Kowloon, un fel de cartier al Hong Kong-ului, situat pe peninsulă, se întinde pe o suprafaţă de ~ 45 km2 şi adăposteşte în blocurile sale înalte peste 2 milioane de oameni. Ceea ce te frapeaza de la început este mulţimea zgârâie-norilor care se ridică peste tot, de toate formele, culorile şi înălţimile, proaspăt construiţi, renovaţi sau foarte vechi.

1img_9735

 

img_9739

 

          La ora aceasta nu erau prea mulţi oameni pe străzi, dar erau, în schimb, foarte multe maşini de toate felurile, în special taxiuri şi autobuze pline ochi cu oameni care se întorceau de la servici sau de la şcoală şi se îndreptau spre casele lor. Am înţeles apoi de ce se grăbeau toţi spre casă – pentru a se pregăti de ieşirea de mai târziu în oraş.

Honk Kong Nathan Road

 

          Ȋncet, încet străzile au început să se umple de oameni, astfel că în două ore au devenit neîncăpătoare, trebuia să-mi fac mereu loc prin mulţime, şi, pentru că m-am lovit de câteva ori, fără să vreau, de trecatori a trebuit să-mi cer mereu scuze. Am primit drept răspuns un zâmbet şi câte un ‘no problem’ de la cei care vorbeau puţină engleză.

Honk Kong by night
          Nu era decât o zi obişnuită de joi, pe străzi majoritatea erau localnici, am văzut foarte puţini turişti pentru că cei mai mulţi turişti care vin în Hong Kong se duc direct pe insula, iar în Kowloon vin doar pentru cumpărături. Câteva străzi de aici sunt adevărate bazare, dar ceea ce surprinde este faptul că fiecare stradă în parte pare să deţină monopolul pentru comercializarea doar a unor anumite categorii de produse. De aceea, poţi găsi o stradă doar cu articole sport, o stradă cu electronice, o altă stradă cu articole pentru femei şi apoi absolut tot ceea ce ai  avea nevoie sau chiar mai mult decât atât. Toate aceste străzi sunt paralele între ele şi poţi foarte uşor să rătăceşti câteva ore prin zonă, doar privind vitrinele sau tarabele. Dintre toate, cea mai cunoscută este Nathan Road, aici se găsesc cele mai multe magazine de lux şi cele mai multe magazine cu electronice. Oricum, a trecut timpul în care turiştii veneau în Hong Kong si pentru a-şi cumpăra telefoane, laptopuri sau alte gadged-uri, acum găsim absolut toate produsele acestea în Europa şi, de cele mai multe ori, la preţuri mai bune. Nu acelaşi lucru se poate spune despre îmbrăcăminte.Toate brand-urile renumite din lume se întreceau aici în oferte care de care mai îmbietoare, reducerile erau de până la 70%, magazinele erau pline de cumpărători şi majoritatea Mall-urilor erau deschise până după miezul nopţii.
          Până la ora 23, când m-am îndurat, în sfârşit, să plec spre hotel am văzut câteva spectacole pe stradă – muzică, dans, arte marţiale – unele străzi se închideau circulaţiei rutiere şi erau luate cu asalt de vânzători şi artişti ambulanţi şi de mii de oameni, majoritatea tineri, care se adunau în grupuri-grupuri şi se pregăteau de seara care, pentru ei, abia începea. A doua zi era din nou o zi de muncă, de şcoală, dar ei nu păreau deloc că vor să plece acasă.

Honk Kong Nathan Road 2

 

          Eu am plecat pentru că a doua zi pentru mine era cam scurtă, nu aveam la dispoziţie decât câteva ore ca să mai cutreier puţin oraşul înainte să mă duc în port şi să încep o altă aventură de câteva luni pe mare. De multe ori am ajuns aici cu vaporul, dar niciodata nu am putut ieşi în oraş, de aceea trebuia să profit la maxim de norocul care dăduse peste mine şi anume aceste 20 de ore în Hong Kong pentru că nu ştiam dacă voi mai putea ieşi altă dată la plimbare.
          A doua zi dimineaţă, după un mic dejun foarte matinal, am plecat iar la plimbare, de data asta spre mare, spre port. Cu harta într-o mână şi cu aparatul foto în cealaltă am pornit spre mare şi am ajuns, mai întai, într-o minunăţie de parc – Kowloon Park. Pentru că era abia 8 dimineaţa, am văzut mulţi oameni care făceau curat – unii spălau aleile cu furtunul, alţii curăţau fântânile şi iazurile de frunzele căzute, câteva femei spălau băncuţele şi balustradele de la poduri, unele stropeau florile şi altele hrăneau păsările şi peştii din iazuri. Era un spectacol foarte frumos, totul era impecabil de curat, mirosea a pământ umed, a umezeală proaspătă – nu-mi venea să cred că mă aflam într-o oază de verdeaţă în mijlocul unei păduri de zgârâie-nori.

 

img_9775

 

Honk Kong, Kowloon Park

 

          Deşi era foarte devreme, parcul era deja animat. Mi-am dat seama imediat de ce – spre prânz se făcea foarte cald şi cele mai multe activităţi cereau puţină răcoare. Am început să descopar pe rând ceea ce ascundea parcul în diferite zone mai retrase. Ȋn unele am putut să intru, în altele nu am avut curaj, mi-a fost un pic teamă că voi tulbura liniştea acelor oameni care veniseră în parc special pentru aşa ceva. Oameni singuri sau în grupuri făceau yoga, gimnastică, acrobaţii, meditaţie, jogging – adică un fel de înviorare de dimineaţă.

 

Inviorarea de dimineata in Honk Kong, Kowloon Park

 

Honk Kong Kowloon park (2)

 

          Am trecut pe un poduleţ peste o imensă piscină în aer liber – la ora aceea era plină de oameni trecuţi de mult de prima tinereţe (sau a doua) … cu asiaticii nu ştii niciodată ce vârstă au şi, aproape întotdeauna, par mult mai tineri decât sunt în realitate. Poate şi din cauza alimentaţiei, dar, cu siguranţă, şi datorită faptului că fac sport până la vârste foarte înaintate.


img_9774

 

          Am continuat plimbarea mea prin parc, am văzut foarte multe flori, păsări exotice – unele libere (flamingo, lebede, păuni), altele în nişte colivii imense (papagali, tucani).

 

Kowloon Park Hong Kong

 

Honk Kong Kowloon Park

 

          Aş mai fi stat câteva ore, dar timp prea mult nu mai aveam la dispoziţie, aşa că am părăsit parcul şi  mi-am continuat drumul spre mare. Ȋn zece minute am şi ajuns.
          Priveliştea care mi s-a arătat în faţă era exact imaginea emblemă a Hong Kong-ului – imagine care apare pe toate vederile, calendarele, tricourile şi broşurile turistice – cu Centrul Expozitional în mijloc şi cu toţi zgârâie-norii, sedii ale celor mai mari corporaţii din lume.

 

Centrul Expozitional Hong Kong
         

          Nu mă despărţea de insulă decât Victoria Harbour, dar sper să ajung si pe partea cealaltă în curând şi să văd  imaginea Kowloon-ului privită dinspre Hong Kong.

          M-am plimbat puţin pe Avenue of Stars, nu numai la Hollywood se află Bulevardul Celebrităţilor, ci şi aici, am căutat printre zecile de steluţe să găsesc şi eu un nume cunoscut, dar mi-am descoperit doar ignoranţa în acest domeniu, nici un nume nu-mi spunea nimic, dar, cu siguranţă, erau personalităţi de seamă ale celei de-a şaptea arte, din moment ce, din când în când, auzeam chiote de bucurie ale celor ce-şi găseau preferaţii şi făceau poze cu numele lor. Am găsit şi eu două nume cunoscute, Bruce Lee şi Jackie Chan, dar, din păcate, doar atât.

Avenue of stars, Hong Kong
Statuia Olimpica, Hong Kong
       

           Am văzut, de asemenea, Statuia Olimpică – amplasată pe locul unde   s-a aflat flacăra olimpică în timpul olimpiadei din 2008. 

Aceasta a fost vizita mea în Hong Kong, de fapt Kowloon. Mi-a plăcut, m-a impresionat şi m-a făcut să-mi doresc să mă reîntorc.

          Cititi şi Hong Kong Partea a II-a aici .

Galerie foto:

You can leave a response, or trackback from your own site.

2 Responses to “Hong Kong (prima data) 1-2 septembrie 2011- Jurnal de bord ‘HS Puccini’”

  1. costel says:

    am citit(recitit)–frumos

  2. Lena says:

    Ce dragut Oana!
    Parca esti mama care-mi spunea povesti in copilarie.
    Multumim ca ne impartasesti din bucuriile tale!

Leave a Reply